Finalizarea cautarilor din Tarcu

Sambata, 12.06.2010 la ora 4:00 eram in picioare, inca neodihnit dupa un somn chinuit.
Trebuia sa imi adun puterile pentru ca la 5:05 pleca trenul care avea sa ma lase in Caransebes.
Rucsacul imi era pregatit si nu am pierdut mult timp dimineata, iar biletul mi-l luasem vineri seara, asadar am ajuns la 4 :45 pe peronul garii.
Acceleratul de Bucuresti a ajuns la 6 :30 in Caransebes, de unde am fost preluat de Cristi B. salvamontist din echipa condusa de Vali Balaban.
Impreuna cu Cristi am mers la Ghita E. unde ne-am intalnit cu restul baietilor de la salvamont. Am schimbat masina cu ATV-ul si inarmati cu echipament de cautare am plecat toti spre Muntele Tarcu.
Ajungem repede la Cuntu unde ma schimb si imi iau cu mine un rucsacel in care inghesui o jacheta si 2 sticle de apa.
Dan Paici era deja pe munte impreuna cu rude si cunoscuti de-ai sotilor disparuti si au inceput cautarile. Vremea se anunta caniculara.
Salvamontisitii incarca ATV-urile cu echipament si pornesc catre creasta.
Decid sa urc pe jos si in 20 minute ajung aproape de varful Sadovanu, de unde ma indrept catre caldarea mica a Tarcului (Groapa Varciorovanului)
Acolo, salvamontistii si satenii borloveni cautau in zapada ce acoperea o suprafata foarte mare. Erau impartiti in 4 tabere si miscau cu spor.
Un grup taia bucati de zapada cu drujba, alt grup sonda in linie, altul sapa cu lopetile in zapada , iar pe un valcel inca inzapezit, salvamontisti asigurati in coarda sondau.
Toti acesti oameni depuneau efort in acelasi soare arzator, dornici sa gaseasca orice detaliu referitor la cei disparuti.
Caldura din ultima vreme a topit cantitati insemnate din zapada de pe munte, cu toate astea pata pe care cautarile decurgeau putea acoperi dimensiunea a 3 terenuri de fotbal, iar stratul de zapada varia de la 10cm la 3m !!!
Cei cu drujba se aflau intr-o portiune adanca de 2m, scoateau cuburile de zapada pe masura ce le taiau si cu toate astea nu ajunsesera la pamant...intr-un fel era descurajator si fiecare portiune cautata cu atentie nu putea sa ne ofere certitudinea ca nu mai are rost sa trecem pe acolo.
Initial trebuia sa merg impreuna cu Dan Paici in padurea din zona pentru a cauta, dar ajungand mai tarziu decat preconizasem la telefon nu mi-a ramas altceva de facut decat sa cercetez pe versantul care coboara de pe varful Tarcu in terasa dinspre peretele varfului Bodea.
In zona sunt niste saritori si multa zapada fiind topita trebuia sa arunc o privire.
Coborarea pe versantul destul de abrupt, pana la taul de jos dureaza aproximativ 30 de minute, iar ultimii 5-6m devin mai dificil de coborat.
Cu toate ca din creasta nu pare multa zapada, odata ajuns la tau (lacul de pe acea terasa) observ de fapt ca zona inca este acoperita de multa zapada.
Continui catre caldarea mare a Olteanei si in 20 minute ajung la terasa unde se aflau ceilalti cautatori.
Nimic concludent nu am gasit pe aceasta portiune-bucla.
Intre timp grupul cu drujba s-a mutat in alta parte pentru a taia cuburi de zapada si ceilalti prezenti la cautari au inaintat pe pata de zapada fara a gasi nimic.
Incep sa urc catre creasta, spre portiunea unde sondau salvamontistii.
Soarele ne ardea, temperatura era foarte ridicata si nici un fir de nor nu era pe cer, sa umbreasca pentru o clipa maruntele noastre siluete.
Impreuna cu salvamontistii urc la statia meteo Tarcu, unde il intalnesc si pe Dan Paici.
La umbra statiei ne ferim de soare, iar baietii se pun sa manance. Era foarte cald si aveam impresia ca si la umbra soarele ne arde. Baietii imi povestesc ca toata saptamana a fost asa cald si cautarile au decurs greu din pricina temperaturii si a umiditatii ridicate.
Discutam despre posibilitatea ca cei disparuti sa fie prin padurea din zona, cand prin statie auzim:
- I-am gasit, veniti jos !
Era putin peste ora 14…
Se asterne linistea si toti ne ridicam nedumeriti de ceea ce am auzit.
Ii spun lui Cristi sa le transmita celor de jos sa nu se atinga de corpurile celor 2 pana nu se anunta politia si procuratura si incepem sa alergam catre ei, cu toate ca jos se aflau oameni foarte experimentati care stiau cum trebuia procedat in astfel de situatii.
Cristi este primul si coboara foarte bine versantul abrupt, il urmez (dar nu ma descurc la fel de bine), iar in spatele meu veneau ceilalti baieti.
In tarasa, lumea era adunata pe o portiune lipsita de zapada si astepta sosirea noastra, iar in zapada erau marcate locurile unde cei 2 soti au fost gasiti.
Distanta dintre cele 2 sonde ramase infipte in zapada era de maxim 3 metri, iar pozitia acestora era foarte aproape de marginea zonei inzapezite.
Baietii suna la 112 si anunta cele descoperite, apoi ia legatura cu procurorul care se ocupa de caz. Dupa discutiile cu acestia, se ia legatura cu Romeo Dunca pentru a i se solicita ajutorul in privinta transportarii trupurilor neinsufletite cu elicopterul. Romeo din pacate nu este in zona, dar nu refuza se ne acorde ajutorul solocitat, anuntandu-ne ca il va trimite pe unul din pilotii lui.
Stabilim ca pana nu soseste elicopterul sa nu dezgropam trupurile pentru a nu le expune la caldura de afara.
Operatiunea ce urma sa se desfasoare fiind aprobata de procuror, nu ne-a ramas decat sa asteptam sosirea elicopterului.
Eram agitati si multi erau in convorbiri telefonice.
In asteptarea elicopterului, s-a discutat cum se va proceda in momentul in care acesta soseste, pentru a nu pierde mult timp si pentru a fii cat mai eficienti.
Nu stiam in ce stare vom gasi trupurile dupa ce acestea vor fi dezgropate si de asemenea nici cum vor fii reactiile celor prezenti la acel moment.
Dupa aproximativ 1 ora soseste elicopterul si lasa platforma pentru transportat langa locul marcat cu sonde si stegulete apoi aterizeaza, pe o portiune lipsita de zapada.
Oamenii incep sa sape, inlaturand zapada si incet descopera trupurile sotilor.
Primul dezgropat este trupul fetei, iar la 3 metri distanta ceilalti inca inlaturau zapada din jurul baiatului, ingropat mai adanc in zapada.
Trupul fetei era intr-o pozitie cu fata in jos si mainile intinse, iar din mana stanga lipsea manusa. Trupul baiatului era cu fata in sus, iar in spate avea prins rucsacul pe lateralul caruia erau legate cele 2 rachete de zapada...
Eu, Cristi si fiica lui Horatiu faceam poze si incercam sa imortalizam fiecare secunda.
Dupa 10 minute trupurile celor 2 soti au fost dezgropate si asezate pe platforma, in pozitia in care au fost scosi din zapada, iar elicopterul a decolat catre spitalul din Caras Severin.
Filmarea decolarii elicopterului cu trupurile celor 2 soti

Din cauza conditiilor in care trupurile au fost gasite, nu ofer detalii referitoare la starea acestora si de asemenea nici poze nu public pe blog (sau altundeva).
Asadar dupa aproape 6 luni, trupurile celor 2 soti au fost descoperite in zona numita Groapa Varciorovanului, pe o terasa inzapezita, la o distanta de circa 100m de versant si 30m de saritoarea dinspre caldarea Olteana.
Privind in sus spre creasta, din dreptul acestora si pana la statia meteo mai erau in jur de 15 minute de mers, in zonditii de zapada, ceea ce demonstreaza ca cei 2 au ajuns foarte aproape de statie, in seara de 19 decembrie 2009.
In urma necropsiei s-a stabilit ca decesul a survenit prin asfixiere, nefiind semnalate leziuni cerebrale.
Dupa pozitia in care trupurile au fost gasite, cred ca a fost vorba de o avalansa provocata de patrunderea pe culoar din cauza lipsei de vizibilitate.
Salvamontul din Caras Severin impreuna cu rudele si cunoscutii celor disparuti, au efectuat multe cautari epuizante in zona Tarcului si nu s-au lasat descurajati de timpul petrecut fara rezultat pe munte.

Din pacate aceasta tragedie marcheaza inca un episod real referitor la acidentele ce pot surveni pe munte.

Condoleante familiilor si rudelor indoliate.
Dumnezeu sa ii odihneasca in pace !

...cei ce au fost (lista intocmita de Cristi si Horică) :

SALVAMONT:
-Horatiu Cocie (Horică)
-Anisoara Cocie
-Sandu Vigh (Nea' Şoani)
-Andrei Vigh
-Alin Albu
-Cristian Brecica

BORLOVENI:
-Reaca
-Capitanu (Gujlin)
-Cioi
-Bocsa
-Zarie
-Nicola
-ne'a Marcin(unchiul lui Ionut) si sotia sa
-Monica (directorul scolii din Borlova)
-Ianas (varu lui Ionut)
-Budoaia (tatal si fiul Zake)
-Tica (cel care a vazut gluga Adrianei)
-Riki
-Dumi
-Vichente (fratele Adrianei)
-Florin (profu de sport de la scoala din Turnu Ruieni- Borlova)

ALTI VOLUNTARI:
-Dan Paici
-Petrescu Florentin (Florentzo)